Frica de dentist

Tratăm teama de dentist prin metode eficiente de relaxare

Studiile arată că între 4% și 23,4% din populație prezintă niveluri extrem de ridicate ale anxietății față de tratamentul dentar.

Teama este o emoție normală, care apare atunci când o anumită situație pune în pericol starea de echilibru a ființei umane, caz în care se impune un efort de adaptare.

Frica este o emoție-șoc care este adesea însoțită de surpriza provocată de conștiința unei primejdii prezente, a unei amenințări.

Anxietatea normală este stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, tensiune, îngrijorare, nemotivată, fără un obiect bine precizat și percepută ca o trăire negativa.

Anxietatea patologică reprezintă un răspuns inadecvat la o situație de viață, are durată și intensitate mare și împiedică persoana să își desfășoare activitățile curente.

Anxietatea stomatologică se manifestă printr-o stare de neliniște, tensiune emoțională extremă, care se accentuează la așezarea pacientului pe scaunul stomatologic și devine paroxistică în momentul în care sunt aplicate diverse manopere stomatologice. Anxietatea dentară este asociată cu experiențele negative anterioare, prezența durerii în timpul tratamentului dentar, dar și cu atitudinea negativă a medicului stomatolog.

Un procent crescut al pacienților cu frică de dentist au avut un episod traumatic sau negativ pe care l-au suferit în copilărie. Amintirile legate de acel eveniment se pot modifica, pot varia în funcție de viața psihologică a individului. Copilul observă, la părinte sau la un alt model comportamental din anturaj, anxietatea legată de medicul dentist și problemele dentare și “învață” acest comportament.

Dar sunt și pacienți care au această teamă fără să fi trecut printr-un astfel de episod. Se presupune că celulele noastre, ca particule care ne compun, păstrează memoria a tot ceea ce au trăit. Gametele, spermatozoidul și ovulul au în ele această memorie totală.

Pornind de la această idee, noi “moștenim” memorii ale părinților noștri. Prin blocaje inexplicabile în comportamentul nostru, apare o frică nerațională legată de un eveniment traumatizant trăit de unul dintre părinți înainte de nașterea noastră, purtând tabuuri legate de anumite elemente ale vieții cotidiene care ne împiedică să trăim liniștiți. Evenimentul va afecta în mod diferit indivizii, în funcție de modelele de reacție. Fiecare va trece prin acesta adaptându-se mai mult sau mai puțin bine la circumstanțe – fie se descurcă, dar păstrând urme ale experienței, fie intră în blocaj și suferă.

Obiceiul pacienților de a veni la cabinetul stomatologic doar în cazuri de urgență sau în stadii tardive și complicate ale bolii, care presupun tratamente mai complicate și dureroase, creează condiții pentru menținerea și chiar amplificarea senzației de teamă, cu transformarea ei în anxietate și chiar fobie față de medic, tratament și cabinetul stomatologic.

Gândurile și grijile anxioase legate de tratamentele stomatologice supraestimează durerea. Cu cât pacientul se așteaptă să simtă mai multă durere cu atât durerea percepută de el va fi mai mare. De aceea, este important să conștientizăm că durerea este și un fenomen psihologic.

Individul învață să se elibereze de teamă prin evitarea situației care declanșează teama sau prin evadare din situația anxiogenă. Astfel anxietatea scade pe moment, dar se întărește modelul de comportament evitare-evadare. Psihologii subliniază faptul că nucleul tulburării anxioase nu se află la nivel afectiv, ci la nivelul proceselor cognitive (convingeri despre lipsa controlului, a puterii de predicție și a percepției pericolului), în final acestea afectând sfera emoțională.

Când pacientul intră în cabinetul stomatologic percepe imaginea, mirosul, zgomotul și starea emoțională a personalului medical. Toți acești stimuli se interconectează cu sentimentele sale din acel moment.

Scopul nostru este să stimulăm pozitiv percepția la intrarea în cabinet, indiferent de încărcarea afectivă cu care vine pacientul. Medicii și asistenții de cabinet sunt atenți la expresiile verbale și nonverbale ale pacienților care au emoții negative. Unii pacienți își exprimă anxietatea prin tremurat, umezirea palmelor, puls accelerat, senzație de tensiune în stomac, respirație dificilă, cefalee, nervozitate.

Senzația de teamă se reduce prin inducerea încrederii pacientului în medicul stomatolog, care se poate obține prin recomandările altor pacienți, prin îndemânarea și siguranța execuției manoperelor, prin calitățile de comunicare ale medicului.

Pe lângă un plan de tratament optim gândit pentru fiecare pacient în parte, gândurile și emoțiile personalului medical influențează percepția pacientului asupra comunicării verbale și nonverbale. Comunicarea medic stomatolog – pacient se sprijină pe empatie, interes comun și înțelegere reciprocă. Toate acestea conferă pacientului încrederea că medicul este atent și sensibil la temerile și nevoile lui, reducându-i anxietatea.

O reacție empatică transmite trei mesaje principale – “mă interesează și sunt preocupat de ceea ce simți”, “încerc să înțeleg cum te simți” și “este foarte normal să simți ceea ce simți”. Explicarea detaliată și pe înțelesul pacientului a etapelor de tratament, a manoperelor terapeutice și a eventualelor senzații neplăcute ce pot să apară reduce anxietatea asociată cu nesiguranța. Astfel, pacientul va învăța să disocieze cuvântul durere de orice manoperă din domeniul medicinei dentare.

Ca exemplu, vă prezentăm câteva dintre metodele de relaxare pe care le folosim în cabinetul nostru:

Relaxarea progresiv musculară – pacientul stă relaxat pe scaun, respiră regulat și rar, cu ochii închiși. Medicul îi cere pacientului să-și încordeze iar apoi să-și relaxeze principalele grupe musculare ale corpului, începând cu degetele de la picioare și urcând progresiv către gât și cap. Prin acest exercițiu se obține o detensionare fizică.
Distragerea atenției prin vizualizarea unei succesiuni de imagini cu o anumită tematică.
Aromaterapia cu uleiuri esențiale cu grad terapeutic (lavandă, stress away, tranquil roll-on, purification, clarity, portocală, forgiveness, harmony, white angelica etc.)
Reflexoterapia facială cu uleiuri esențiale terapeutice în care se cumulează efectul produs de atingerea delicată realizată pe meridianele energetice, musculare, cu cel produs de moleculele uleiurilor esențiale, determinând eliberarea tensiunilor ce produc stresul.
Muzicoterapie – printr-o muzică relaxantă, liniștitoare, ce are ca efect creșterea toleranței la durere, relaxarea tonusului muscular, diminuarea frecvenței cardiace, vasodilatație, reglarea ritmului respirator, diminuarea acidității gastrice.

Autor: Dr. Corina Gabriela Dinca