Bruxismul – ce este și cum se tratează?
- Bruxism – Cum știm că manifestăm bruxismul (semne și simptome clinice)?
- Care sunt cauzele bruxismului?
- Cum se tratează bruxismul?
Bruxismul reprezintă activitatea conștientă sau inconștientă de scrâșnire, frecare sau încleștare a dinților. Este prezent atât la adulți, cât și la copii, dar incidența maximă este în intervalul de vârstă 24-25 de ani. Cei mai mulți bruxomani nu sunt conștienți că prezintă această afecțiune.
De câte tipuri este bruxismul?
În funcţie de perioada când se manifestă episodul de bruxism, există două tipuri:
- Bruxismul nocturn este parafuncția ocluzală manifestată prin strângerea și/sau frecarea involuntară, în timpul somnului, a dinților celor două arcade. Episoadele bruxogene intervin mai frecvent în timpul somnului superficial (stadiul II),cu mișcări rapide ale globilor oculari și vise. Durează circa 5 minute și se repetă în cursul unei nopți la interval de circa 90 de minute. Frecvența nopților cu episoade bruxogene este variabilă, fiind dependentă de statusul psihoemoțional al subiectului.
- Bruxismul diurn prezintă manifestări clinice asemănătoare celui nocturn, însă durerile au intensitate ascendentă în cursul zilei și caracter surd, constrictiv.
Semne și simptome clinice ale bruxismului
- scrâșnitul dinților
- uzura dentară unilaterală sau generalizată pe suprafețele dinților
- leziuni cervicale necarioase
- fisuri și fracturi ale smalțului
- inițial hipersensibilitate dentară la rece, la cald, iar apoi pulpită și necroză pulpară
- mobilitate dentară, retracții gingivale sau pungi parodontale
- descimentări și fracturi ale lucrărilor protetice
- hipertrofie musculară
- modificări ale oaselor maxilare
- insomnie
- cefalee
- dureri în zona urechilor
- tinitus
Cauzele bruxismului
- stresul emoțional pozitiv sau negativ
- lipsa odihnei: durata somnului și capacitatea de relaxare
- personalitățile agresive, perfecționiste, obsesive sau persoanele grăbite și nerăbdătoare să își atingă un anumit scop au tendința crescută de a dezvolta bruxism
- tulburări de ocluzie – dinții nu sunt aliniați corect sau sunt în erupție
- în perioada de schimbare a dinților – la copii
- o obturație recentă sau o lucrare protetică recentă care este “mai înaltă”
- obstruarea parțială a căilor aeriene prin hipertrofii amigdaliene sau vegetații adenoide (polipi)
- consumul de băuturi cafeinizate
- consumul băuturilor alcoolice
- fumatul
- consumul de stimulente (cum ar fi amfetaminele)
- hipersensibilitatea receptorilor de dopamină la nivel cerebral
- boli precum Parkinson sau Huntington
Cum se tratează bruxismul
La ora actuală nu există o schemă de tratament universal valabilă pentru toate formele de bruxism care să permită remedierea consecințelor bruximului la nivelul aparatului dento-maxilar şi să oprească în același timp evoluția afecțiunii.
Etiologia acestuia este plurifactorială, de aceea pentru asigurarea unui prognostic favorabil și pentru a limita eșecurile terapeutice, tratamentul pacientului cu bruxism va parcurge mai multe etape:
- conștientizarea de către pacient a acestui obicei
- echilibrare ocluzală prin șlefuire selectivă sau prin intermediul gutierelor dentare acrilice dure și reabilitare cu ajutorul lucrărilor protetice
- controlul stresului cu ajutorul psihoterapiei, aromaterapiei. În aromaterapie se recomandă aplicarea uleiului esențial ”Stress away” pe mușchii maseteri și temporali înainte de culcare. Uleiul esențial ”Valor” se pune pe tălpi și umeri pentru reechilibrare energetică. Lavanda sau valeriana se utilizează seara prin aplicarea a 1-2 picături pe palmă pentru un somn profund.
- Reflexoterapia facială cu uleiuri esențiale terapeutice în care se cumulează efectul produs de atingerea delicată realizată pe meridianele energetice, musculare, cu cel produs de moleculele uleiurilor esențiale, determinând eliberarea tensiunilor ce produc stresul.